Sales Meeting cu Hubert Freidl

Wow...a "plouat" cu noutati:

- un nou centru logistic - acum e in constructie
- un nou director in Germania (nu i-am retinut numele, dar sper sa fiu iertata pentru asta)
- un nou sediu la Koln (in una din cladirile astea)

- Italia: s-a deschis un nou Office Lyoness la Verona
- Romania:
* S-a modificat structura de conducere:
- Director administrativ: Tiberiu Vicsay
- Director operativ: Natalia Vicsay
* Birou Lyoness Bucuresti - octombrie 2009
Extindere in viitorul apropiat:
Elvetia (Zurich)
Turcia (Istanbul)
Croatia (Zagreb)
United Kingdom (Londra)
Cifre actualizate Lyoness:
- 295 angajati
- 15.000 comercianti
- 550.000 clienti (din care 50.000 dupa inceperea campaniei)

America:
- in octombrie-noiembrie - sedii Lyoness la Toronto (Canada), Miami (USA), Mexico City (Mexic)

Un nou Welcome Package din septembrie 2009

Cam astea au fost noutatile prezentate, pe scurt.
Am mai primit detalii legate de atributiile sponsorului si ale partenerului Business si despre directia Romaniei pana la campania nationala, dar nu o sa va plictisesc cu asta...Pentru persoanele interesate de acest capitol, le raspund cu placere.

Intalnirea cu Hubert a fost scurta, intensa, bogata in informatii si in motivatie pentru actiune.

"Daca vreti sa incepeti o afacere cu profit international, cat vreti sa asteptati pana sa incepeti? ACUM e momentul!"

Speakers Seminar Lyoness

Zilele trecute, joi si vineri am fost la Speakers Seminar Lyoness, la Bucuresti.
Am ajuns la Bucuresti miercuri dimineata, ca sa nu calatoresc pe caldura si sa nu fiu nici foarte obosita, astfel incat sa pot asimila tot ce urma sa aflu la acest seminar.
Am fost foarte placut surprinsa de referentii pe care i-am avut: David el Dib si Mario Hoffmann, European Sales Trainers si m-am bucurat evident si de prezenta lui Hubert Freidl.
Am avut 2 zile pline!
Ni s-a prezentat noul program de instruire:
Business Info (90 minute) - prezentarea saptamanala, la fel ca si pana acum
Business Workshops - 1 zi fiecare - pentru nivelurile 1 si 2 de cariera
BW 1 - Startul in afacere
BW 2 - Conducerea echipei
Sales Seminar - 2 zile - pentru nivelurile de cariera 1 si 2
Speakers Seminar - 2 zile - de la nivelul 2
Leaders Seminar 1 - 3 zile - de la nivelul 3
Leaders Seminar 2 - 3-5 zile - de la nivelul 5
Management Seminar - 5-7 zile - de la nivelul 7

Apoi am invatat tehnici specifice activitatii de referent, vorbitul in public, limbajul corpului, etc.
Ziua de vineri a fost dedicata in mare parte practicii, adica am facut fiecare cate 2 prezentari de cate 5 minute, filmate, la care am primit feed-back atat de la colegii de grupa cat si de la referentii cu experienta. Grupa din care am facut parte i-a avut ca si coordonatori pe Florin si pe Ginel.
Personal, de data asta am avut un pic mai putine emotii, chiar am reusit sa fac unele progrese de la o prezentare la alta, ceea ce nu poate fi decat de bine. Deci, pregatiti-va sufleteste sa ma vedeti la o prezentare cat de curand (cam asta e planul).

Dupa incheierea seminarului a urmat "Sales Meeting" cu Hubert Freidl, o intalnire speciala de 2 ore, care ne-a adus multe noutati (in postul urmator)

Ca de fiecare data, fiind o intalnire Lyoness, am mai cunoscut cativa oameni deosebiti (Lucia de la Baia Mare, Gigi si Dan de la Constanta) si bineinteles ca i-am revazut pe toti ceilalati colegi, de care trebuie sa recunosc ca mi-era cam dor. A fost asa o atmosfera deosebita, atat pe parcursul seminarului, cat si la cina pe care am luat-o la Taverna Sarbului, undeva pe langa Muzeul Satului din Bucuresti. Totusi, cum eu sunt fan dans, as fi preferat o iesire undeva unde sa ne consumam un pic energia acumulata de la atata stat pe scaun (si de la atata mancare...) . Dar, a fost bine si asa...cu toate ca am fugit un pic mai repede la hotel (multumesc Lucia si Ginel) decat ceilalti.

2 ani...

Si o sa numar in continuare...
Intr-adevar, a mai trecut un an. Acum sunt deja 2...
2 ani in care am fost un pic mai tristi de fiecare data cand ne-am adus aminte ca nu mai e, ca trebuie sa ne multumim cu amintirile - sunt singurul lucru care ne-a mai ramas. Anul asta am refuzat sa plang, am refuzat sa retraiesc ziua de 16 iulie 2007. Am fost doar trista...Desi am fost departe de casa anul asta (ca si anul trecut, de altfel) unii au observat ca am asa, ceva care nu mi se potriveste neaparat. Si mi-au spus ca probabil de-acolo de unde e zambeste frumos...si ca moartea nu e altceva decat transformarea intr-un altfel de energie...deci, eu trebuie sa zambesc (multumesc Cristi)
Multumesc tata ca mi-ai lasat atatea amintiri placute pe care sa mi le aduc aminte cu drag, atunci cand am nevoie de ele.


Azi e sf. Ilie...asadar, daca e voie..."La multi ani!" tata

Week-end cu licurici si colac cu mere, branza si urda

Acuma nu stiu daca e din pacate sau din fericire, dar nu pot fi catalogata drept o persoana foarte "normala". Moni probabil ar spune ca fac parte doar din categoria oamenilor "deosebiti". E doar un alint, pe care eu insa eu il apreciez si pentru care sunt recunoscatoare.
Sa detaliez...sambata seara...pe la 8 si ceva...fac de mancare. Cine ma stie destul de bine poate sa spuna ca acest lucru nu e unul foarte obisnuit, cu atat mai mult cu cat la ora aia faceam supa cu galuste de gris, cartofi la cuptor si ciocanele tot la cuptor. Deci, total neobisnuit...
Suna telefonul...la celalalt capat al firului: mama. Dupa un schimb de replici gen "ce faci?", "bine", "dar tu?", intram in detalii: eu fac de mancare, iar ea imi spune: "desi muma (=bunica mea, mama ei) ma bate, tot iti spun ca si noi facem de mancare: colac cu mere si colac cu branza si urda".
Pentru cei care citesc si nu sunt familiarizati cu termenul, "colac"=prajitura din aluat ca de paine, rulat si umplut cu diverse (cred ca se numeste pe undeva si "baigli", dar nu stiu exact). Oricum, ideea era ca in momentul ala mama a activat butonul ala cu "VREAU", motiv pentru care dupa ce am apasat tasta rosie a telefonului am fost in camera topaind ca vreau la Sasca sa mananc colac cu mere si cu branza (nu e nici o pofta din aia pe care o asteapta toata lumea), iar Cosmin in fata unui asemenea entuziasm nu a putut decat sa spuna..."ok, mergem".
Deci, dupa ce am terminat mancarea pe care o preparam la ora aia, ne-am urcat in masina si pe la noua fara un sfert, am pornit masina cu destinatia Sasca (Caras-Severin, Cheile Nerei, aproximativ 140 km de la Timisoara).
Cu cativa kilometri inainte de Sasca, drumul e marginit de o parte de munte si padure, iar de cealalata parte de o bucata de pamant care are la capat raul Nera.
Acolo am vazut licurici. N-am mai vazut licurici de ani de zile. Am oprit masina pentru cateva minute, am coborat si ne-am uitat cuminti la multimea de licurici care se vedea pe lunca (cred ca erau sute de licurici)...erau atata de frumosi...si mi-au dat pentru cateva momente o stare de fericire absoluta...
Licuricii si gustul de colac cu mere, un pic cald, mi-au facut week-end-ul extraordinar!