Pana la pensie...

Am inceput dimineata citind blogul unei prietene, si m-a pus pe ganduri: cica ce-am vrut sa fiu cand cresc mare. Pentru ca mi-e lene sa mai scriu odata, o sa dau copy paste la comentariu :D

"Chestia asta chiar m-a pus pe ganduri. Habar n-am ce ziceam ca o sa fiu cand ma fac mare. Desi, acum, scormonind prin memorie, imi aduc aminte (foarte vag, oricum), ca am avut o perioada in care vroiam sa ma fac "doctorita" (mi-a trecut dupa ce am constatat ca lesin cand vad sange), apoi (sau poate ca era inainte...) eram vanzatoare (si vindeam orice pe frunze, neaparat proaspat culese din pom - hmm...acum imi dau seama, eram atrasa de dolari de mica...ha ha), cand am mai crescut, vroiam sa fiu programator, si am sfarsit prin a fi inginer (desi, in facultate "lumea" spunea ca iesim toti directori). Gata, ca mai am un pic si e comentariul mai mult decat articolul. Inca ceva, la pensie nu m-am gandit si nici nu vreau sa ma gandesc (cred ca detaliez subiectul pe blog azi)"

Deci, sa detaliez...
Din totdeauna am spus ca nu vreau sa traiesc foarte mult. In primul rand, pentru ca m-as enerva eu pe mine vazand ca nu mai pot sa desfasor aceleasi activitati pe care le-am facut inainte de a mi se atrofia parti vitale ale corpului (care oricum nu a fost niciodata prea atletic, exceptand perioada in care am avut prieten sportiv). In al doilea rand, probabil ca as fi foarte enervanta, si i-as stresa pe oamenii din jurul meu, in ciuda faptului ca probabil imi vor fi foarte dragi.

Pot sa si demonstrez tot ce am spus mai sus, cu exemple concrete: saptamana trecuta am fost acasa, unde bunica mea e in vizita la mama (de ceva vreme). Eu dau dovada in ultimul timp de foarte multa toleranta si rabdare, dar sincer, sa stea cineva in spatele meu si sa-mi spuna la fiecare miscare: fa asa, pune asta acolo! Nu acolo draga, un pic mai la dreapta! Asa, buun! Acuma, ia asta si pune-o dincolo! Da, acolo, foarte bine, asa... Vaaai, de ce ai facut asta? Nu asa trebuia! Stai sa-ti arat!, etc, etc, etc. m-a facut sa-mi creasca tensiunea (desi, nu faceam parte din cadru)

Deci, pentru ce sa-mi doresc sa ajung la pensie? pentru ce sa-mi doresc sa traiesc cat mai mult? Sa pot sa enervez pe altii? Nu, multumesc! Aceasta placere le-o las altora. Desi, daca stau sa ma gandesc, sunt foarte egoista (si de regula, nu prea sunt). Spun asta, deoarece probabil ca vor exista in jurul meu persoane care o sa ma iubeasca chiar daca o sa devin asa cum cred, si care o sa sufere daca o sa plec mai repede decat considera ei ca ar trebui sa plec. O sa regleze cineva problema asta, asa ca, mai bine nu mai imi bat eu capul cu ea.

Cat despre ce vreau sa ma fac cand o sa cresc mare, tocmai am primit o sugestie: "musafir". Eu vreau sa dau un update la idee, asa ca, vreau sa ma fac "calator". Vreau sa vad lumea asta mare cu toate frumusetile din ea! Let it be!!